Mediere Galati

Da,cred ca nu visez,a inceput cu adevarat promovarea medierii in romania.Lucrul cel mai important este ca si televiziunile au inceput sa aiba stiri despre acest lucru,au inceput sa explice in jurnalele de stiri ce este medierea,ce inseamna medierea,de ce e mai convenabila medierea,de cat timp si bani pierduti ne scuteste medierea.Acest lucru nu poate decat sa ne bucure pe noi mediatorii,dar si pe justitiabili,care au in sfarsit si o alternativa la clasica justitie si nu in ultimul rand pe judecatori,care sper eu,vor incepe sa fie degrevati de cauze inutile,puerile,care se pot inchide mult mai repede la mediator.
Intrebarea mea este,daca noi mediatorii suntem pregatiti pentru medieri,pentru a face fata cererilor si a nu ne face de ras in fata justitiabililor,pentru a nu ii face pe acestia sa se intoarca iar spre judecatorie?
Eu cred ca suntem pregatiti pentru asta,ca medierea este solutia mai ales pe vremurile de criza pe care le traim,ca medierea este cheia progresului nostru ca natiune.
Haideti sa ne detasam de toate problemele si sa ne vedem de ale noastre medieri.
Succes tuturor mediatorilor.
Cristian Sonu-mediator

Casatoriile se desfac la starea civila si la notar. Autoritatile locale si notarii au primit deja zeci de cereri de divort ale unor cupluri care au decis sa se desparta pe cale amiabila si nu au minori in intretinere. In ultimele zile, primariile au primit zeci de cereri de anulare a casatoriilor, in conditiile in care modificarile aduse de Mica Reforma in Justitie le permit, de acum, ofiterilor de stare civila si notarilor sa ia act de divorturile pe cale amiabila. Mai mult, zeci de persoane au sunat la administratiile locale sa se intereseze despre actele de care au nevoie pentru a pune capat casniciilor in acest mod. De exemplu, la Primaria Sectorului 2 al Capitalei s-au depus cinci astfel de cereri, iar la Starea Civila a Sectorului 4 au fost inregistrate doua dosare. “Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort”, se precizeaza in actul normativ, informeaza EVZ.

As dori sa urez tuturor mediatorilor si nu numai,un an nou ,mai deschis pentru mediere,mai inchis proceselor in instanta,sa ne promovam cat mai bine in randul populatiei,sa incepem schimbarea mentalitatii procesomane a romanului,care exista in fiecare dintre noi,chiar daca nu o recunoastem.
Un an nou,fericit,cu cat mai multe medieri finalizate va doresc,dragi colegi mediatori,si doar sanatate pentru ceilalti .

Ce este medierea?
Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate.
Medierea se bazeazã pe încrederea pe care pãrtile o acordã mediatorului, ca persoanã aptã sã faciliteze negocierile dintre ele si sã le sprijine pentru solutionarea conflictului, prin obtinerea unei solutii reciproc convenabile, eficiente si durabile.
(Articolul 1 alin.1 si 2 din Legea nr. 192/2006)
Cand se poate recurge la mediere?
Dacã legea nu prevede altfel, pãrtile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, inclusiv dupã declansarea unui proces în fata instantelor competente, convenind sã solutioneze pe aceastã cale orice conflicte în materie civilã, comercialã, de familie, în materie penalã, precum si în alte materii, în conditiile prevãzute de prezenta lege.
Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-si solutiona disputele prin mediere atât în afara, cât si în cadrul procedurilor obligatorii de solutionare amiabilã a conflictelor prevãzute de lege.
(Articolul 2 alin.1 si 3din Legea nr. 192/2006)
Cine sunt mediatorii?
Poate fi mediator persoana care îndeplineste urmãtoarele conditii:
a) are capacitate deplinã de exercitiu;
b) are studii superioare;
c) are o vechime în muncã de cel putin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel master în domeniu, acreditat conform legii si avizat de Consiliul de mediere;
d) este aptã, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activitãti;
e) se bucurã de o bunã reputatie si nu a fost condamnatã definitiv pentru sãvârsirea unei infractiuni intentionate, de naturã sã aducã atingere prestigiului profesiei;
f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în conditiile legii, cu exceptia absolventilor de programe postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii si avizate de Consiliul de mediere;
g) a fost autorizatã ca mediator, în conditiile prezentei legi.
(Articolul 7 din Legea nr. 192/2006)
Unde gasim un mediator?
Mediatorii autorizati sunt înscrisi în Tabloul mediatorilor, întocmit de Consiliul de mediere si publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Consiliul de mediere are obligatia sã actualizeze periodic si cel putin o datã pe an Tabloul mediatorilor si sã îl punã la dispozitie celor interesati la sediul sãu, al instantelor judecãtoresti, al autoritãtilor administratiei publice locale, precum si la sediul Ministerului Justitiei si pe pagina de Internet a acestuia.
(Articolul 12 alin. 1 si 3 din Legea nr. 192/2006)
Unde are loc medierea?
Pãrtile aflate în conflict se prezintã împreunã la mediator. În cazul în care se prezintã numai una dintre pãrti, mediatorul, la cererea acesteia, va adresa celeilalte pãrti invitatia scrisã, în vederea acceptãrii medierii si încheierii contractului de mediere, stabilind un termen de cel mult 15 zile. Invitatia se transmite prin orice mijloace care asigurã confirmarea primirii textului.
(Articolul 43 alin. 1 din Legea nr. 192/2006)
Cine plateste onorariul mediatorului?
Dacã nu s-a convenit altfel, aceste sume vor fi suportate de cãtre pãrti în mod egal.
(Articolul 45, partea finala din Legea nr. 192/2006)
Cum se desfasoara medierea?
Medierea se bazeazã pe cooperarea pãrtilor si utilizarea, de cãtre mediator, a unor metode si tehnici specifice, bazate pe comunicare si negociere. Metodele si tehnicile utilizate de cãtre mediator trebuie sã serveascã exclusiv intereselor legitime si obiectivelor urmãrite de pãrtile aflate în conflict. Mediatorul nu poate impune pãrtilor o solutie cu privire la conflictul supus medierii.
Pãrtile aflate în conflict au dreptul sã fie asistate de avocat sau de alte persoane, în conditiile stabilite de comun acord. În cursul medierii pãrtile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispozitie, în conditiile legii.
Sustinerile fãcute pe parcursul medierii de cãtre pãrtile aflate în conflict, de persoanele prevãzute la art. 52 si la art. 55 alin. (1), precum si de cãtre mediator au caracter confidential fatã de terti si nu pot fi folosite ca probe în cadrul unei proceduri judiciare sau arbitrale, cu exceptia cazului în care pãrtile convin altfel ori legea prevede contrariul. Mediatorul va atrage atentia persoanelor care participã la mediere în conditiile art. 52 asupra obligatiei de pãstrare a confidentialitãtii si le va putea solicita semnarea unui acord de confidentialitate.
Dacã, pe parcursul medierii, apare o situatie de naturã sã afecteze scopul acesteia, neutralitatea sau impartialitatea mediatorului, acesta este obligat sã o aducã la cunostinta pãrtilor, care vor decide asupra mentinerii sau denuntãrii contractului de mediere. Mediatorul are dreptul sã se abtinã si sã închidã procedura de mediere, procedând potrivit dispozitiilor art. 56, care se aplicã în mod corespunzãtor. În aceastã situatie mediatorul este obligat sã restituie onorariul proportional cu etapele de mediere neparcurse sau, dupã caz, sã asigure continuarea procedurii de mediere, în conditiile stabilite prin contractul de mediere.
În cazul în care conflictul supus medierii prezintã aspecte dificile sau controversate de naturã juridicã ori din orice alt domeniu specializat, mediatorul, cu acordul pãrtilor, poate sã solicite punctul de vedere al unui specialist din domeniul respectiv. Atunci când solicitã punctul de vedere al unui specialist din afara biroului sãu, mediatorul va evidentia doar problemele controversate, fãrã a dezvãlui identitatea pãrtilor.
Procedura de mediere se închide, dupã caz:
prin încheierea unei întelegeri între pãrti în urma solutionãrii conflictului;
prin constatarea de cãtre mediator a esuãrii medierii;
prin depunerea contractului de mediere de cãtre una dintre pãrti.
În cazul în care pãrtile au încheiat numai o întelegere partialã, precum si în cazurile prevãzute la alin. (1) lit. b) si c), orice parte se poate adresa instantei judecãtoresti sau arbitrale competente.
La închiderea procedurii de mediere, în oricare dintre cazurile prevãzute la art. 56 alin. (1), mediatorul va întocmi un proces-verbal care se semneazã de cãtre pãrti, personal sau prin reprezentant, si de mediator. Pãrtile primesc câte un exemplar original al procesului-verbal.
Când pãrtile aflate în conflict au ajuns la o întelegere, se redacteazã un acord care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui înscris sub semnãturã privatã. Întelegerea pãrtilor nu trebuie sã cuprindã prevederi care aduc atingere legii si ordinii publice, dispozitiile art. 2 fiind aplicabile. Întelegerea pãrtilor poate fi afectatã, în conditiile legii, de termene si conditii.
Întelegerea pãrtilor poate fi supusã verificãrii notarului public în vederea autentificãrii ori, dupã caz, încuviintãrii instantei de judecatã, în conditiile prevãzute la art. 63.
(Articolele 50-59 din Legea nr. 192/2006)
Se poate renunta la mediere?
În orice fazã a procedurii de mediere, oricare dintre pãrtile aflate în conflict are dreptul de a denunta contractul de mediere, încunostintând, în scris, cealaltã parte si mediatorul. Mediatorul ia act de denuntarea unilateralã a contractului de mediere si, în cel mult 48 de ore de la data primirii încunostintãrii, întocmeste un proces-verbal de închidere a procedurii de mediere. Dacã una dintre pãrtile aflate în conflict nu se mai prezintã la mediere, fãrã a denunta contractul de mediere în conditiile alin. (1), mediatorul este obligat sã facã toate demersurile necesare pentru a stabili intentia realã a pãrtii respective si, dupã caz, va continua sau va închide procedura de mediere.
(Articolul 60 din Legea nr. 192/2006)
Ce avantaje are medierea ?
Pentru desfãsurarea procedurii de mediere, judecarea cauzelor civile de cãtre instantele judecãtoresti sau arbitrale va fi suspendatã la cererea pãrtilor, în conditiile prevãzute de art. 242 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedurã civilã. Cursul termenului perimãrii este suspendat pe durata desfãsurãrii procedurii de mediere, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnãrii contractului de mediere. Cererea de repunere pe rol este scutitã de taxa judiciarã de timbru.
În cazul în care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, instanta va pronunta, la cererea pãrtilor, o hotãrâre, potrivit dispozitiilor art. 271 din Codul de procedurã civilã. Odatã cu pronuntarea hotãrârii, instanta va dispune, la cererea pãrtii interesate, restituirea taxei judiciare de timbru plãtite pentru învestirea acesteia.
(Articolele 62 si 63 din Legea nr. 192/2006)

Avantajele medierii:
-este rapida,acordul poate fi incheiat in cateva ore sau cateva zile;
-este mai ieftina decat un process in instanta;
-dispare stresul generat de sedintele de judecata(aglomeratie,asteptare,imposibilitatea de a vorbi,intrebari indiscrete);
-confidentialitate;-solutia apartine partilor solutia fiind favorabila pentru ambele parti;
-restituirea taxei de timbru indiferent de stadiul procesului in instanta;
-imbunatateste sau pastreaza relatiile intre parti;
In ce priveste statul Roman avantajele medierii pot fi:
-degrevarea instantelor de judecata;
-cresterea increderii cetateanului in justitie;
-reducerea costurilor de intretinere aferente organizarii judiciare.
In ce dispute se aplica medierea:
-dispute comerciale:datorii,neintelegeri contractuale;
-conflicte ce apar in :-accidente de circulatie,incendii,inundatii,malpraxis;
-dispute imobiliare,granituire;
-dispute client-banca;
-partaje,divorturi,revendicari;
-plangeri prealabile:loviri,viol…etc
-dispute angajat patron;

Mă bucur să consemnez că după apelurile subsemnatului şi altor colegi mediatori, la comisia consultativă a asociaţiilor profesionale a mediatorilor, la câteva conferinţe zonale şi la cea naţională, în discuţiile din grupurile de pe internet, se exprimă tot mai clar ideea că trebuie să colaborăm mai bine şi mai mult, la nivel judeţean apoi şi la nivel naţional, spre unitatea şi solidaritatea corpului profesional al mediatorilor. După aceste evenimente şi modificările legislative din această toamnă, s-a înţeles că
trebuie să ne apărăm profesia de alţii, să ne mulţumim, cum spunea dna Kibedi cu ce s-a putut face acum determinat de situaţia dată din România, de stadiul dezvoltării medierii, de numărul şi activismul mediatorilor, să identificăm posibilităţile de realizare a acelei obligaţii de informare gratuite la sediul instanţelor în mod civilizat, atractiv, neagresiv, neutru, imparţial, pentru a aduna puncte sau bile albe ca să pretindem ceva mai bun.

Trebuie apoi să dezvoltăm pregătirea proprie ca să nu pierdem şi ce-am învăţat la cursuri, să împătăşim din ceea ce am învăţat unii din teorie şi practică la întâlniri profesionale şi pe site-uri, să depăşim şi abc-ul la promovare, să relaţionăm mai bine cu organele judiciare prin încheierea de protocoale cu acestea în comun, toate asociaţiile de la nivelul unui judeţ, dar si Consiliul de mediere la nivel naţional. Daca măcar acestea fi-vor înţelese, celelalte-or curge de la sine-apoi, ca să parafrazez o frumoasă poezie din copilărie ce ne învăţa cum să răzbim în viaţă. Azi mediatorii din România trebuie să-şi deschidă un astfel de drum, să nu ne mai lamentăm şi să aşteptam ca medierea să fie recunoscută, promovată şi câştigată de cetăţeni prin alţii, mai mult sau mai puţin sinceri, activi, deschişi către mediere şi mediatori. Una din cerinţele esenţiale ale unui drum ascendent şi cu satisfacţii este UNITATEA MEDIATORILOR, prin solidaritate şi acţiune comună, ţel către care v-am îndemnat să mergem împreună şi de Ziua Naţională, cu propunerea de a ne exprima opiniile asupra acestui subiect până la o altă dată semnificativă, 24 ianuarie, când sperăm să se ţină o şedinţă importantă a comisiei consultative a asociaţiilor de mediatori, la Bacău, conform invitaţiei colegului Rusu. Deja am înţeles de la colegii din Oneşti că vor colabora să iasă o întâlnire importantă, şi pentru că este prima în provincie, ambiţia trebuie să ne mobilizeze şi pe ceilalţi din asociaţiile înregistrate la coniliu, să fim prezenţi şi să putem exprima ceva coerent şi pragmatic pentru anul următor. Fără tendinţe de monopol sau subordonare, fără demagogie şi manevre oculte, mai ales că după perioada efervescentă de sărbători vom intra şi într-un an electoral pentru mediatori.
Până atunci, spuneam din titlu, de la divizare şi interese personale sau de grup, se văd semne îmbucurătoare în jurul nostru, mediatorii nu dorm şi nu aşteaptă să-i invite cineva la mediere. Astfel, săptămâna trecută la Galaţi asociaţia noastră a solicitat şi celorlalte să se pronunţe asupra formei de efectuare a informării obligatorii şi gratuite, asupra unei listei cu mediatorii disponibili, asupra unui material de ataşat la citaţii la care lucrez, asupra colaborării şi cu alte instituţii din judeţ. Apoi marţi trecând prin Adjud şi Focşani, m-am bucurat că şi colegii vrânceni Dediu şi Mocanu fac aceleaşi demersuri. La fel cei din Oneşti Găman şi Chiriac, iar acum şi cei din Oradea, unde am auzit că patru asociaţii, între care ale colegilor Vîrtop şi Baba, au mers împreună la CCI pentru un protocol asemănător. Chiar dacă nu toate judeţele au câte un magistrat Danileţ, să accepte şi să promoveze medierea, îi felicit pe colegii mei că nu pierd timpul, că înţeleg priorităţile medierii şi ale lor, trec peste barierele temporare ale unor asocieri divizate şi îşi croiesc singuri acel drum către care au visat de când au auzit de mediere. Aşteptăm astfel de semnale de la toate asociaţiile.
Mediator Constantin Asofronie
Sursa: mediereagalati

La sfârşitul lunii noiembrie a intrat în vigoare legea privind Mica reformă în justiţie care încearcă să decongestioneze instanţele de judecată inclusiv prin soluţionarea alternativă a disputelor.

Un subiect care este adesea menţionat, este evident medierea.
“Medierea este o soluţie alternativă de stingere a conflictelor şi datorită avantajelor pe cale le aduce fiecăruia din cei implicaţi, cred că va ajunge în scurt timp să fie aleasă de majoritatea cetăţenilor.

Ce se întâmplă azi în mod curent: ai un conflict apelezi la calea tradiţională de a merge în instanţă. Ce urmează : cheltuieşti mulţi bani, piezi timp (termene foarte mari) şi după luni sau ani petrecuţi pe holurile tribunalului eşti nevoit să
accepţi o decizie dată de judecător. În cazul fericit în care această decizie îţi este favorabilă poţi să ai surpiza neplacută să constaţi că punerea ei în execuţie durează mult sau nu se poate face.” ne-a declarat Şerban Geanin (foto), mediator.
Ce obţii prin MEDIERE :
- economiseşti mulţi bani – costurile pot fi reduse la jumătate
- câştigi timp – în funcţie de complexitate cauzele se soluţionează în maxim 3-4 şedinţe
- decizia/soluţia este aceea pe care tu o propui sau o accepţi
- fiind acceptat de ambele părţi punerea ei în aplicare se face imediat şi fără obstacole
- eviţi expunerea publică a problemelor familiare sau de afaceri – astfel relaţiile pot fi menajate şi pot continua în interesul ambelor părţi
În momentul promulgării a fost precizat faptul că „Noua lege prevede stimularea părţilor în cazuri de divorţ sau comercial să apeleze la mediator înainte de a ajunge la instituţia juridică.”

Pentru ca rezultatele dorite de această lege să se obţină cât mai rapid este necasar ca medierea să fie susţinută de toţi cei implicaţi.
Am dorit să cunoaştem părerea domnului Nicoale Zărnecu, Decanul Baroului Argeş, cu privire la Mediere şi cum se vor implica cei din Barou în promovarea acestei alternative.

“Medierea poate reprezenta o alternativă la soluţionarea proceselor pe calea justiţiei. Noi chiar am susţinut crearea acestui corp de experţi, drept dovadă că le-am oferit un spaţiu chiar în sediul Baroului Argeş. Totuşi, nu trebuie să plecăm de la premiza că activitatea mediatorului o exclude pe cea a avocatului, din contră, şi în cazul medierii persoana poate să fie asistată de un avocat. Viitorul acestei meserii va depinde în mare măsură de profesionalismul celor care practică această meserie.” este de părere avocatul Zărnescu.
Sursa: ghidulocatarului.ro

Recent, Legea nr.192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator din Romania, a fost modificata prin Legea 370/2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 831, din 3 decembrie 2009.
Astfel, medierea din punct de vedere teoretic-doctrinar a ramas cu acelasi scop, insa din punct de vedere normativ-legislativ, medierea reprezinta o modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate în calitate de mediator, în conditii de neutralitate, impartialitate, confidentialitate si având liberul consimtamânt al partilor.
Este mai importanta aceasta definitie si mai usor de realizat activitatea de mediere, deoarece a disparut termenul de “modalitate alternativa” fiind inlocuit cu “modalitate de solutionare”, intelegandu-se pe aceasta cale ca medierea reprezinta o prioritate in realizarea drepturilor litigioase de catre justitiabili.
Se constata prin modificarile legislative ca legiuitorul prevede prin modificarea art.6, faptul ca organele judiciare si arbitrale, precum si
alte autoritati cu atributii jurisdictionale informeaza partile asupra posibilitatii si avantajelor folosirii procedurii medierii si le indruma sa recurga la aceasta cale pentru solutionarea conflictelor dintre ele.

Din punct de vedere normativ-legislativ, modificarile de la art.6 trebuie analizate inclusiv in contextul celorlalte modificari din lege.
Astfel, este de mentionat modificarea art.54 (2), care in noul text de lege prevede ca mediatorul are dreptul sa inchida procedura de mediere, procedand potrivit dispozitiilor art. 56, care se aplica in mod corespunzator. In aceasta situatie mediatorul este obligat sa restituie onorariul, in parte, in conditiile stabilite prin contractul de mediere.
Desi textul de lege prevede ca onorariul se poate stabili in parte, in conditiile stabilite prin contractul de mediere, in egala masura se constata existenta inclusiv a conceptului de mediere gratuita, aceasta in conditiile in care mediatorul a formulat invitatiile catre parti, le-a adus la cunostinta acestora modalitatea de solutionare a conflictului supus medierii, dar independent de vointa mediatorului sau a uneia dintre parti, procedura medierii nu a mai putut fi indeplinita prin ajungerea la un acord.
Pornind de la acest concept, de cazuri de mediere gratuita, se recomanda in cadrul acestui articol o noua structurare a profesiei de mediator, in asa fel incat statul sa ofere garantii materiale pentru cazurile de mediere cae nu pot fi indeplinite de catre mediator, garantia constand in asigurarea unui venit minim garantat pentru mediatorii autorizati care exercita activitatea oficianta de informare a partilor cu privire la rolul si eficienta activitatii de mediere.
Se propun urmatoarele:
a). Înfiinţarea instituţiei mediatorului public, aflată sub control de stat, în care rolul de control îl are instituţia Avocatului Poporului, după caz, sub controlul Ministerului de Justiţie, ca organ al puterii executive, prin servicii asigurate în regim de monopol, ca mediator de stat.
Se recomanda ca aceasta categorie profesionala sa functioneze pe langa institutiile de drept public, prin infiintarea unui serviciu public de mediere, cu caracter gratuit pentru justitiabili.
Acest serviciu se recomanda a avea doar rolul de informare in privinta medierii, fara posibilitatea de incheiere de contracte pentru reprezentare intre mediatorul angajat din cadrul Serviciului de drept public si cetatean.
Bugetul de functionare si de organizare se asigura de catre stat.
b). Menţinerea în vigoare a instituţiei mediatorului independent, aflată în organizarea şi controlul organizaţiilor profesionale de drept privat, în condiţii de organizare şi funcţionare autonomă, pe principiul de pluralism al organizaţiilor profesionale de drept privat – în care să funcţioneze două sau mai multe structuri profesionale, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, în regim de profesie liberală, pe sistem de achiziţie a serviciilor publice pe bază de cerere şi ofertă, în care dictează economia de piaţă.
Aceasta categorie profesionala functioneaza pe baza economiei de piata, pe baza cererii si a ofertei, prin contracte negociate.
Controlul si profesionalizarea acestor categorii de mediatori se recomanda a se face prin organizatiile profesionale de drept privat structurate la nivel national si judetean.
Bugetul organizatiilor profesionale se asigura din contributii si cotizatii depuse de mediatorii autorizati.
Se recomanda a se stabili un termen de 3 luni in care mediatorii autorizati sa poata opta pentru functionarea in cadrul uneia din aceste 2 sisteme distincte.
Se contureaza astfel conceptul medierii sub control de stat, cu titlu gratuit, ca o componenta a raspunderii administrative a statului pentru realizarea procesului de mediere, si pe de alta parte conceptul medierii prin organizatii de drept privat, in care mediatorul realizeaza o activitate autonoma, independenta, pe baza de contract.
Aceasta recomandare si propunere de lege ferenda se recomanda ca o consecinta a modificarilor legislative aduse prin intrarea in vigoare a Legii 370/2009, in care se prevede prin art.9 (4), ca Consiliul de mediere va emite documentele care atesta competenta profesionala a mediatorilor.
Atat timp cat legea prevede atestarea competentelor profesionale se intelege ca aceasta atestare trebuie structurata pe domenii de activitate, pe care le recomandam a fi luate in calcul, dupa cum urmeaza:
1)Activitati de informare cu privire la mediere, ca atribut al mediatorului sub control de stat, care in schimbul informatiilor primeste un venit minim garantat;
2)Atestare pe domenii de profesionalizare struturate pe categorii ale dreptului, astfel: Dreptul Familiei, Drept Civil, Drept Penal, Drept Administrativ şi Constituţional, Drept Fiscal şi Financiar-Bancar si Drept Internaţional Public.
Sub acest aspect, urmeaza a se structura categorii de mediatori care necesita obligativitatea pregatirii juridice si a categoriei de mediatori care nu necesita obligativitatea pregatiri juridice, cum ar fi medierea in domeniul asigurarilor.
Articolul prezentat se subscrie in contextul asigurarii de catre stat a raspunderii administrative pentru implementarea institutiei de mediere, ca factor de simplificare si decongestionare a activitatii de judecata din cadrul litigiilor care fac obiectul cauzelor deduse judecatii.
Autor: Mediator-avocat dr. Botomei Vasile
Sursa: Av.dr.Botomei Vasile

Ziua de 12 decembrie 2010 marcheaza un moment istoric pentru mediatoarele sanitare si pentru comunitatile de romi din Romania, deoarece este data la care a luat fiinta prima Asociatie a Mediatoarelor Sanitare – Zurale Romnia. Initiativa ii apartine fundatiei Romani CRISS, care a organizat in perioada 12-13 decembrie intalnirea nationala a mediatoarelor sanitare din Romania, cu participarea a 150 de mediatoare din 39 de judete ale tarii.
Cu reprezentativitate la nivel national, mediatoarele si-au dat in unanimitate acordul pentru infiintarea asociatiei si au semnat pentru a deveni membri fondatori. Consiliul Director ales este format din Steluta Batar – Presedinte, Florina Busuioc, Letitia Stoicescu si Lacramioara Georgescu – vicepresedinte, Ana Nastase – secretar si urmatorii membrii: Lucia Codreanu, Radita Simion, Gabi Enache si Elena Stanciu. „Mi-am dorit ca aceasta asociatie sa se infiinteze inca din 2005, sa putem fi o forta, deoarece ajunsesem la concluzia ca singuri, fiecare in localitatea lui, nu putem face nimic. Practic, cu aceasta asociatie s-a scris istorie. A doua etapa a istoriei. Prima a fost in 2002 cand s-a emis Ordinul 619 al Ministerului Sanatatii privind aprobarea functionarii ocupatiei de mediator sanitar”, a declarat Steluta Batir, presedinta Asociatiei Mediatoarelor Sanitare – Zurale Romnia.

In 1997 Romani CRISS derula un proiect prin care a format
7 mediatoare. In prezent, sunt 430 de mediatoare sanitare[1] care lucreaza in comunitati locale de romi din intreaga tara, formate de Romani CRISS si angajate de autoritatile locale. Mediatoarele faciliteaza accesul nediscriminatoriu al persoanelor din comunitatea roma la serviciile de sanatate publica, cultiva increderea intre autoritatile sanitare/medicale, agentii ale administratiei locale si beneficiar. De asemenea, ele contribuie la informarea cadrelor sanitare/medicale despre obiceiuri si traditii etnice specifice comunitatii locale de romi deservita.

„Programul de mediere sanitara este gandit si realizat de Romani CRISS. Este singura initiava a unui organizatii neguvernamentale rome care s-a transformat in politica publica, avand o continuitate de peste 9 ani, deja”, a declarat Magda Matache, director executiv.

„Din pacate, descentralizarea sistemului de sanatate publica a creat multe probleme in angajarea sau, mai bine zis, neangajarea mediatoarelor de catre autoritatilor publice. De aici, implicarea Romani CRISS de a facilita infiintarea acestei asociatii in 2010, pentru imputernicirea retelei de mediere sanitara. Sa nu uitam ca Agentia Nationala pentru Romi a raportat Comisiei Europene infiintarea asociatiei profesionale „Ordinul mediatoarelor sanitare” in 2008, fara ca acest lucru sa se realizeze. Iar acum, reprezentantii Partidei Romilor au exercitat presiuni asupra mediatoarelor sa nu participe la aceasta intalnire si sa nu ia parte la infiintarea Asociatiei, incalcand dreptul constitutional la asociere. Este un motiv in plus pentru imputernicirea mediatoarelor sanitare si continuarea activitatilor lor, nepartinic, fara control si presiuni, ci doar in interesul membrilor comunitatilor”, a adaugat dna Matache.
[1] Inainte de a incepe procesul de descentralizare, erau active 570 de mediatoare sanitare.
Sursa: infoportal.ro

Mediatorii sanitari consideră că este necesară calificarea statutului de angajat pentru această categorie profesională din România, precum şi o clarificare a relaţiei dintre primărie şi Ministerul Sănătăţii în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii acestora.
Potrivit mediatorilor sanitari prezenţi la Conferinţa Naţională a Mediatoarelor Sanitare care se desfăşoară în zilele de 12 şi 13 decembrie la Bucureşti, în organizarea Centrului Romilor pentru Intervenţie Socială şi Studii – Romani Criss, ar fi necesar ca atribuţiile din fişa postului să fie clar stabilite.
De asemenea, ar trebui ‘depolitizată funcţia de mediator sanitar’, potrivit
prezentării susţinută de cercetătoarea Eniko Vincze a studiului realizat de Romani Criss pe tema accesului romilor la serviciile sanitare.
Una dintre principalele idei ale primei zile a conferinţei s-a referit şi la necesitatea creării unei reţele/organizaţii care să le protejeze drepturile de angajate şi prin care se pot sprijini reciproc, dar şi crearea unor coaliţii la nivel local pentru îmbunătăţirea accesului la servicii publice (de sănătate) a tuturor categoriilor sociale dezavantajate (în relaţia dintre autorităţi publice locale, medici şi asistenţi medicali primari şi de specialitate, mediatoare sanitare, asistente comunitare, asistenţi sociali, mediatori şcolari, etc.)
Totodată, participanţii sunt de părere că Guvernul României trebuie să îşi reafirme responsabilitatea faţă de instituţia medierii sanitare ca parte a măsurilor afirmative adresate comunităţilor defavorizate de romi.
Sursa: i-medic.ro